„NEWTECH 2020”. În premieră, Galațiul a devenit forum de dezbatere în tehnologii avansate

de Galati365

La Facultatea de Inginerie, Departamentul de Ingineria Fabricației, din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, s-a desfășurat cea de-a 6-a Conferință Internațională „NEWTECH 2020 – On Advanced Manufacturing Engineering and Technologies”.

Este pentru a doua oară când, prin intermediul prof. dr. ing. Viorel Păunoiu, președintele și fondatorul acestei conferințe, Galațiul a devenit un forum de dezbatere internațională pentru cercetători din domeniul tehnologiilor avansate din construcțiile de mașini.

A 6-a ediție NEWTECH 2020 a continuat șirul de conferințe din domeniul cercetărilor avansate ale prelucrărilor prin așchiere, presare la rece și sudare, începute la Galați în anul 2009, continuate la Brno în anul 2011, Stockolm în anul 2013, Wroclaw în anul 2015 și Belgrad 2017.

La conferință au participat cercetători din 10 țări din lume: Algeria, Bulgaria, Spania, Portugalia, Franța, Cehia, Serbia, Rusia, SUA și România. Au fost prezentate 10 lucrări în plen și 28 de lucrări pe secțiunile conferinței.

Conferința s-a remarcat prin prezența unor importante personalități din domeniu printre care prof. dr. ing. Dorel Banabic, academician, președintele secției tehnice din cadrul Academiei Române, prof. dr. ing. Pedro Arazolla, Universitatea din Mondragon, Spania, secretarul secțiunii Așchiere din cadrul Academiei Internaționale pentru Ingineria Producției – CIRP și prof. dr. ing. Jun Ni, Universitatea din Michigan SUA, director adjunct al Fundației Naționale de Știinșe – NSF, SUA.

La această conferință, Galațiul a fost reprezentat științific prin lucrările unor cunoscuți cercetători ai universitații, pe plan național și internațional, printre care prof. dr. ing. Elena Scutelnicu, decan al Facultății de Inginerie, prof. dr. ing. Gabriel Frumușanu, director al Departamentului de Ingineria Fabricației și prof. dr. ing. Viorel Păunoiu, director al Centrului de Cercetare ITCM.

Prin tematica prezentată, în cadrul conferinței s-au evidențiat câteva direcții de cercetare viitoare: utilizarea tehnicilor de IA, bazate pe machine learning, analiza stochastică și rețele neuronale pentru creșterea performanțelor tehnologiilor de prelucrare, dezvoltarea de modele bazate pe tehnicile CAD/CAM pentru fabricația noilor echipamente de prelucrare mecanică, micro și nano modelarea comportării mecanice ale noilor materiale destinate tehnologiilor avansate de prelucrare, extinderea prelucrărilor bazate pe deformarea incrementală și printarea 3D, dezvoltarea sistemelor de tip IIOT pentru monitorizarea parametrilor de prelucrare, dezvoltarea sistemelor metrologice inteligente pentru Industria 4.0, aplicarea tehnicilor PLM în dezvoltarea proceselor tehnologice și a produselor mecanice.

Cristian Grădinaru

 

0 comentariu

Articole ce te-ar putea interesa

Adaugă un Comentariu

Acest site foloseste module Cookie pentru imbunatatirea experientei de navigare. Apăsând Accept sau navigând pe acest website, ești de acord să permiți colectarea de informații prin cookie-uri sau tehnologii similare Accepta Detalii

Politica de Cookies